Două siluete de copaci emerg din ceața densă, ca niște gardieni ai unei lumi uitată. “Șoaptele Ceții” evocă o scenă plină de mister, unde natura își exprimă latura sa cea mai introspectivă și contemplativă. În această imagine, copacii par să se susțină reciproc într-un tango liniștit cu ceața, creând un moment suspendat în timp. Peisajul cufundat în abur devine un teren pentru imaginație, un spațiu în care tăcerea vorbește și contururile realității se estompează. Fotografia nu este doar o captură a unui moment efemer, ci o invitație să ascultăm poveștile nespuse ale pământului, să respirăm împreună cu ritmul ascuns al naturii.